Tortura regulamentara
In Dilema Veche numarul 277, Andrei Plesu mentiona printre altele si cateva din “regulile de tortura” – acoperirea juridică necesară pentru a face „legală“ folosirea torturii „din raţiuni militare”. Este aproape incredibil cat de mult se apropie practicile astea de unele lucruri pe care le-am facut (CONSENSUAL!) de-a lungul timpului, alaturi de sclavii mei:
<<(„enhanced interrogation methods“ – metode de anchetă intensificate) foarte riguroase: simpla inducere a durerii nu se consideră tortură decît dacă duce la moarte, la invalidare organică sau la vătămarea unor funcţii corporale importante; nu se îngăduie anchete care să-l împiedice pe cel anchetat să doarmă, decît în limitele a unsprezece zile la rînd; anchetatul poate fi lovit peste faţă sau peste partea inferioară a corpului, dar numai cu palma şi numai după ce anchetatorul a îndepărtat orice inel sau bijuterie; dacă anchetatul e stropit cu apă rece, temperatura apei nu va coborî sub +5 grade Celsius; indicaţii speciale se referă la aşa-numitul „Waterboarding“, care e o simulare a înecului: din 40 în 40 de secunde, anchetatului i se permit, totuşi, trei mişcări respiratorii, iar întreaga şedinţă nu poate dura mai mult de două ore.>>
<<„înjosiri“ (prizonierul e ţinut gol în celulă), bătăi la fund cu sticle goale de plastic, „poziţii de stres“, impunerea stării de veghe, ameninţarea cu cîini, asurzirea prin muzică dată la maximum, simularea înecului, expunerea alternativă la temperaturi foarte joase sau foarte înalte>>
Si in legatura cu toate acestea recomand filmul romanesc “Dupa amiaza unui tortionar“.
No Comments
No comments yet.
Comments RSS TrackBack Identifier URI
Leave a comment
