Dominare.ro – Sub tocul Ezadei

LATEXUL – probabil cel mai folosit material pentru obiecte vestimentare ce duc cu gandul la BDSM.

Latex fetishism este atractia fetishistica asupra persoanelor care poarta haine, costume din latex sau in anumite cazuri asupra accesoriilor din latex. Cateodata este numit Rubber fetishism deoarece latexul este inrudit cu cauciucul (cauciucul fiind mult mai gros si mai putin lucios, mai mult mat). Fetishisti latexului sau cauciucului cateodata fac referinta la ei ca fiind ” Rubberists”. Homosexualii au tendinta sa se autointituleze “Rubbermen”. PVC fetishism este inrudit cu latex fetishism si se refera la hainele lucioase fabricate din plastic sintetic numit polyvinyl chloride ( PVC ). Acest fetish este des confundat cu pielea patentata care este si ea lucioasa fiind un material fetishist de asemenea.

Termenii ” PVC ” , ” Vinyl ” ” PU ” sunt des folositi de croitori pentru hainele din material lucios sau cele care sunt acoperite ( plastifiate ) cu un material lucios. Aceste materiale sunt fabricate din fire de poliester acoperite cu un plastic lucios. Acest strat de plastic este fabricat dintr-un amestec de PVC si polyurethan ( PU ) cu 100% PVC care produce un material lucios ” glossy ” dar dur, rigid si 100% PU care produce un material lucios ca matasea usor elastic.

Alt motiv pentru care latexul sau alte materiale lucioase si stramte pot fi tinta fetishistilor e ca aceste materiale produc un efect de a doua piele care actioneaza ca un surogat fetishist pentru cel care o poarta. Deci purtatorii de haine din latex sau PVC pot fi vazuti din exterior de catre ceilalti ca fiind goi sau pur si simplu inveliti intr-o substanta lucioasa ca vopseaua. latexul si PVC pot fi lustruite ca sa luceasca si pot fi chiar si de culori stridente, tipatoare care adauga si mai mult stimul visual senzatiei psyhice pe care o produce materialul in sine.

Deoarece aceste materiale sunt foarte stranse pe corp pot fi vazute si ca un fel de bondage sexual. Mirosul Latexului sau al PVC -ului poate fi de asemenea un stimulent pentru fetishisti , iar aceste materiale sunt deseori impregnate cu diferite chimicale pentru a intensifica mirosul. Pe fetishisti latexului ii incita ideea de exhibitionism si au fantezii fata de iesirea pe strada imbracti in latex sau PVC. Unii fac asta , mai ales in zonele mai liberale ( Berlin , New York , Montreal, San Francisco, etc ).
Latex fetishism des implica imbracarea materialului in sine sau privirea partenerilor imbracati in latex sau fanteziile asupra celor care poarta Latex sau materiale similare stramte pe corp cum ar fi Scufundatorii, sau muncitori care poarta costume speiale de protectie.

Alta fantezie a fetishistilor latexului este cea de a fi subminati de o dominatoare imbracata intr-un catsuit din latex sau PVC de obicei negru.

Multi fetishisti ai latexului sunt entuziasti la vederea unor persoane care poarta drapaje din latex cum ar fi pelerinele.

Din motive igienice anumite jucarii sexuale cum ar fi ” butt- plug-urile” , ” dildo-urile” sunt facute din cauciuc sau materiale similare. Multi Rubber fetishists sunt si Medical fetishists sau sunt interesati de clismofilie – manusile chirurgicale sau cateterii sunt fabricate din latex la fel ca si prezervativele.
Exista magazine intregi dedicate acestor fetishisti care produc haine speciale din latex si / sau PVC , de exemplu : AtomAge, DressingForPLeasure , Marquis , Shiny International si Skin Two.

Substanţe ajutătoare pentru îmbrăcare:
Datorită aderenţei mari pe care latexul îl are în contact cu pielea uscată, este nevoie de o substanţă, ce permite alunecarea, deci îmbrăcarea mai uşoară a piesei vestimentare.

Pudră de talc: se recomandă alegerea unei pudre cât mai fine, pentru efect maxim. De asemenea, pentru că pudra se poate întinde prin încăpere, lăsând pete, o soluţie ar fi ca aplicarea acesteia pe piele (şi îmbrăcarea costumului) să se facă în cadă. EVITAŢI inhalarea pudrei de talc – cantităţi mari se pot depune în plamâni. NU folosiţi pudre parfumate, deoarece pot degrada latexul.
Amidon: evitaţi această substanţă, deoarece se va dizolva în transpiraţie şi va fi absorbit de latex. De asemenea măreşte riscul apariţiei bacteriilor şi fungilor.
Silicon: deşi considerată de mulţi cea mai bună soluţie, deteriorează piesa vestimentară. Este imposibil de curăţat, se adună în “tivuri”, poate ataca liantul folosit în realizarea costumului. Dacă siliconul respectiv are în compoziţie şi ulei, va distruge definitiv latexul.
Lubrifianţi: sunt ideali pentru imbracare, dar prea mult lubrifiant aplicat poate însemna alunecarea costumului de latex pe piele, lucru ce poate deveni enervant.

Purtarea:
În general, latexul se strică la îmbrăcarea şi dezbrăcarea costumului – nu vă grăbiţi, aveţi răbdare şi nu trageţi puternic.
Dacă a fost ţinut într-un spaţiu rece, lăsaţi catsuit-ul să se încălzească, pentru a deveni moale. La îmbrăcare se mai pot folosi şi mănuşi de bumbac.
Înainte de îmbrăcare, o idee bună ar fi ca în interiorul catsuit-ului să fie deja aplicată nişte pudră de talc (nu numai pe piele), pentru o alunecare mai uşoară.
Orice exces de pudră sau lubrifiant se poate şterge de pe costum cu o cârpă umedă.
Nu trageţi brusc de latex! Pot rămâne semne de la degete, sau se poate rupe!
Cu cât latexul este mai subţire şi mai întins, cu atat este mai uşor de rupt!
Nu trageţi de o suprafaţă mică, deoarece e mai probabil sa rupeţi materialul.
Recomandabil ar fi la îmbrăcare să introduceţi palma întinsă între costum şi piele şi să trageţi uşor.
Atenţie la unghii şi bijuterii!

Luciul:
Dacă preferaţi ca haina să fie lucioasă, atunci va trebui să folosiţi un spray de silicon. “Soluţii” casnice, ar trebui evitate, MAI ales cele pe bază de ulei, deoarece vor deteriora latex-ul. Folosiţi o cârpă moale la îngrijirea costumului.
Aplicati spray-ul pe costum, lăsaţi latexul să absoarbă. Cârpa este pentru întins, nu şters – nu frecaţi puternic, deoarece veţi elimina luciul şi irosi degeaba soluţia. Repetaţi procesul de 2-3 ori pentru a obţine un luciu de calitate.

Spălarea:
După fiecare purtare, este important să curăţaţi şi să depozitaţi corespunzător catsuit-ul. Pentru a elimina transpiraţia, fumul de ţigară, alcoolul, etc. din material, clătiţi costumul în apă călduţă cu săpun. Nu folosiţi detergenţi, deoarece vor deteriora latex-ul. Frecaţi apoi cu o cârpă moale. NU folosiţi CLOR. Clătiţi haina bine, scurgeţi-o pe o frânghie de PLASTIC (metalul poate păta, latexul e reactiv cu aliajele de cupru), DAR nu la soare, apoi ştergeţi-o cu un prosop (fără scame) prin apăsare, nu frecare, până se absoarbe apa. Aplicaţi apoi lejer pudră de talc, pentru a evita lipirea sau agăţarea latex-ului (faţa de spate).
Pentru depozitare, e bine să aplicaţi pudra de talc cât mai bine pe costum, apoi să îl pliaţi cu grijă şi să-l puneţi intr-o pungă de plastic (pentru protecţie). Sub nici o formă să nu expuneţi catsuit-ul la soare. Recomandabile sunt locurile întunecate şi uscate (dulapul…).

Strici!
NU expune latex-ul la soare, sau lumină artificială
NU lăsa latex-ul lângă surse de încălzire
NU lăsa latex-ul în locuri umede
NU te apropia de surse de foc, sau ţigări cu costumul pe tine, că arde imediat
Evită, sau umblă cu mare grijă cu obiectele ascuţite (bijuterii, unghii…), nu ciupi materialul, nu trage de el…
Nu te da cu parfum, apă de colonie, deodorant… deoarece alcoolul degradează latex-ul.
Atenţie la purtarea latex-ului împreună cu hainele de piele – pielea e îngrijită pe bază de ulei şi poate dăuna costumului
Nu folosi uleiuri când ai costumul pe tine, deoarece uleiul dezintegrează latex-ul în timp – pentru alunecare foloseşte lubrifianţi pe bază de apă
Atenţie la dezbrăcare – latex-ul poate agăţa pielea, aşa că nu te grăbi…

Resurse:

• Masuimi Max
• Dita von Teese (fosta sotie a lui Marilyn Manson)
• Bianca Beauchamp
• http://www.latexheat.com/
• http://www.pvc-u-like.com/
• http://www.rubberscene.com/
• http://www.lustlovelatex.com/

Pe langa site-urile mentionate mai sus dand o scurta cautare pe google gasesti sute alte site-rui asemanatoare.

(Articol adaptat, preluat de pe BDSMForum.ro prin contributia BlueBDSM, BloodLust, Amarquisse aka Freya)

January 23rd, 2009
Categories: EDUCATIV . Author: * EZADA * . Comments: No Comments

Din 6 in 6 luni ma duc la Romanian Angel Appeal unde imi fac gratuit testul HIV. Ieri am fost sa imi iau ultimele rezultate. Evident ca testul mi-a iesit negativ. Sunt o persoana responsabila si grijulie cand vine vorba de siguranta practicilor sexuale sau BDSM. Cu toate acestea, ca noi toti, ma expun unui risc de infectare. Fie ca este vorba de activitati erotice sau vizita la manechiurista ne expunem unui risc. Tocmai de aceea mi se pare de bun simt repetarea testului HIV din 6 in 6 luni. Eu de 4 ani de zile ma testez regulat. Acest lucru imi ofera un confort psihic crescut atat mie cat si partenerilor mei.

Va recomand sa faceti o vizita pana la Sediul Romanian Angel Appeal (Strada Grigore Cobalcescu Nr. 2 – in spate la Cismigiu). Este bina sa dati un telefon inainte pentru a va asigura ca Aida este in cabinet si nu este plecata pe teren (telefon?: 021/3159269). Programul este de la 8 la 14.

Adresele altor centre de testare puteti gasi AICI. Sunati in prealabil!

Dupa ce vi se face consilierea (moment in care puteti sa puneti intrebari legate de HIV si alte boli cu transmitere sexuala) vi se vor pune cateva intrebari pentru a se stabili grupul de risc in care va incadrati. Apoi urmeaza o mica intepatura si in aproximativ o saptamana este gata si testul. Testarea se poate face anonim sau sub numele personal. Diferenta este ca in cazul in care este anonima ti se va aloca doar un numar pe baza caruia ti se va comunica rezultatul testului (fara sa primesti o hartie care sa ateste rezultatul). In cazul in care iti vei declara numele, asa cum fac eu de fiecare data, primesti rezultatele pe o hartie care atesta rezultatul testului.

Sper ca cele ce veti citi mai jos (luate de pe site-ul Seximus, va va convinge).

Astept reactii si mai ales rezultatele testelor voastre pe care sper ca le veti impartasi cu noi.

“Testul HIV test este un test specific, un test indirect, care nu pune in evidenta virusul imunodeficientei umane (HIV), ci anticorpii specifici anti-HIV ce apar in singe ca urmare a infectarii. Primul test care se face este testul ELISA (prescurtare dupa termenul Enzyme Linked Immuno-Sorbent Assay : reactie imunoenzimatica). Testul ELISA este deosebit de precis. Rezultatele lui se afla in intervalul de 99 – 99,5 % rezultate exacte. In cazul unui rezultat pozitiv se poate cere verificarea suplimentara a testului cu o procedura specifica – testul Western Blot sau IFA (prescurtare dupa termenul Immuno-Fluorescence Assay : reactie imunofluorescenta).

Testul HIV se face numai cu consimtamantul persoanei.

Exista doua tipuri de teste : cele anonime si cele nominale.

Daca se face un test anonim nu este necesara cunoasterea numelui persoanei. Proba de sange este individualizata printr-un cod numeric, rezultatul testarii fiind comunicat personal. Dezavantajul acestui tip de testare este ca, in cazul in care testul este pozitiv, persoana nu beneficiaza de trimitere catre centrele specializate de ingrijire si tratament.

Daca se face un test nominal unitatea medicala va cere numele persoanei. Proba de sange este individualizata prin numele persoanei iar rezultatul testului este comunicat personal. Avantajul acestui tip de testare este ca, in cazul in care testul este pozitiv, persoana beneficiaza de trimitere catre centrele specializate de ingrijire si tratament. Bineinteles ca se garanteaza confidentialitatea tuturor informatiilor – nume, rezultat test, etc.

Pastrarea confidentialitatii informatiilor privind statutul HIV al unei persoane este obligatorie pentru personalul medical si alte persoane care, in virtutea obligatiilor de serviciu, detin sau au acces la aceste informatii.

In cazul in care o persoana merge la un centru de testare HIV pentru test, un specialist consiliator ofera informatii despre test si raspunde la eventualele intrebari in legatura cu testul HIV si interpretarea rezultatului – aceasta este consilierea pre-testare. Testul propriu-zis consta in recoltarea unei probe de sange care este trimisa catre un laborator. Dupa o perioada de timp ce depinde de unitatea medicala (cuprinsa intre ore si zile) sunt primite rezultatele.

Rezultatul unui test ELISA poate fi negativ sau pozitiv.

Un rezultat negativ inseamna ca in sangele persoanei respective, la data la care s-a recoltat sangele, nu erau anticorpi anti-HIV. Totusi trebuie tinut seama de un anume aspect : din momentul infectarii pana la cel al aparitiei anticorpilor pot trece circa sase luni pentru ca organismul sa produca anticorpi care vor fi identificati cu ajutorul testului HIV. Un test facut in acesta perioada nu poate detecta anticorpii anti-HIV, dar persoana este infectata si poate transmite infectia. De aceea, testul HIV va indica un rezultat foarte precis de-abia dupa ce trece aceasta perioada de timp (de obicei cuprinsa intre 2 saptamani – 6 luni) numita fereastra imunologica. Daca o persoana este in situatia de a banui ca a fost infectata, pentru siguranta trebuie sa repete testul dupa aceasta perioada de timp.

In cazul unui test ELISA cu rezultat pozitiv se va face o retestare tot cu un test ELISA folosind de aceasta data truse cu antigene virale diferite. Daca si acest al doilea test are rezultat pozitiv se va face testarea de confirmare cu o procedura specifica – testul Western-blot (sau IFA). Testul Western-blot este un test specific de detectare a anticorpilor anti-HIV. Rezultatul acestui test poate fi pozitiv, negativ sau incert. In cazul unui test Western-blot negativ sau incert rezultatul testarii HIV este considerat negativ si se cere retestarea dupa 1 – 3 luni. Daca si rezultatul testului Western-blot este pozitiv se declara seropozitivitatea HIV. Un rezultat pozitiv inseamna ca au fost depistati anticorpi anti-HIV in sange, deci persoana respectiva este seropozitiva, iar virusul este prezent in organism. Un rezultat pozitiv nu inseamna SIDA, ci doar ca virusul imunodeficientei umane (HIV) este prezent si poate fi transmis si altora. Acest tip de testare ridica eficacitatea detectarii HIV foarte aproape de 100 %.

In cazul persoanei seropozitive urmeaza o consiliere de specialitate, post-test, in care aceasta va primi informatii in legatura cu ce reprezinta rezultatul testului, ce are de facut in continuare si va fi recomandata unui medic specialist infectionist. I se vor face o serie de analize suplimentare si in functie de rezultatele obtinute (numar de celule CD4, incarcatura virala, existenta unei infectii oportuniste, etc.) se va incepe tratamentul antiretroviral sau se va mai astepta. Medicul este cel care face recomandarea inceperii tratamentului cat si a tipului de tratament dar optiunea de a incepe tratamentul este a persoanei. Tratamentul este gratuit.

Avantajele testarii HIV sunt numeroase. In primul rand persoana isi cunoaste statutul HIV. Apoi, persoana seropozitiva poate primi ajutor, sprijin si tratament. Si nu in ultimul rand, persoana se poate proteja de infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV) pe viitor si astfel poate sa ii protejeze si pe ceilalti.”

January 22nd, 2009
Categories: EDUCATIV . Author: * EZADA * . Comments: 3 Comments