Fantasmele erotice ale femeilor
In jurul anilor ’80 Nancy Friday a inceput un studiu cu privire la fantasmele erotice ale femeilor. A ales ca subiect de studiu femeile din Statele Unite ale Americii si din Anglia, indiferent de varsta si statut social. Colectarea datelor s-a facut e baza de interviu sau prin analiza scrisorilor primite in urma anunturilor publicate in diverse ziare si reviste. Dupa ca a citit peste 200 de scrisori, a facut o selectie si le-a publict pe toate intr-o carte controversata dar de succes – My Secret Garden (in Romania publicata de Editura Trei sub numele “Fantasmele erotice ale femeilor“). Din putinele cunostinte de statistica pe care le-am acumulat in facultate as putea spune ca respectiva carte nu poate fi considerata chiar studiu al erotismului femeilor, dar chiar si asa aceasta caret poate sa ofere o viziune foarte interesanta asupra sexualitatii femeilor.
Mi-a placut in mod deosebit impartirea “gradinii” in 16 camere, fiecare camera corespunzand unui anumit tip de fantezie. De remarcat diferentierea facuta pe buna dreptate intre camera sexului fortat (fantezia “Viol sau Nu sta doar acolo, sileste-ma!”), camera durerii si masochismului (“Au, nu te opri!”) si camera dominarii (“Cat de umilitor! Multumesc.”). Practic, cu ajutorul acestei carti am putut sa imi identific mai bine dorintele si fanteziile, delimitand clar placerile de intensitate secundara fata de cele cu adevarat excitante pentru mine. Si am reusit sa fac asta atat pentru partea mea dominanta cat mai ales pentru partea mea submisa care este inca neexplorata pe deplin.
Pentru a exemplifica voi folosi un exemplu personal. Nu gasesc placere in a administra un spanking pur si simplu – daca as gasi placere in asta ar insemna ca sunt sadica, dar nu sunt. In schimb ador sa lovesc un barbat care stiu ca este dispus sa sufere loviturile chiar daca nu ii face placere ci doar pentru a-mi demonstra devotamentul si supunerea. “Jertfa carnii”, as putea spune. Asta inseamna ca am fantasme legate de dominare si nu de sadism. Ma excita puterea cu care am fost investita, aceea de a face ce vreau cu barbatul care mi se supune, si nu practicile de tortura propriu-zise.
Revenind la cartea despre care va vorbeam – foarte interesant este ca nu exista nici o camera in care femeia sa isi doreasca sa detina controlul, sa domine, sa loveasca. O singura tipa masochista spune ca pe langa fantasmele obisnuite are si unele in care ar vrea sa bata la fund un barbat. In rest, toate celelalte interesate de camera dominatiei sau torturii prefera pozitiile submise, pasive. Foarte interesant, nu??
In “Fantasmele erotice ale barbatilor” ( carte scrisa tot de Nancy Friday la cativa ani dupa aparitia primei carti) un psiholog afirma ca “femeile nu au fetish-uri”. Personal cred ca femeile au RAR fetish-uri. Vorbesc din propria mea experienta – eu am un fetish foarte puternic pentru tunsul parului. Este singurul meu fetish si din ce am discutat cu alte femei marea majoritate au preferinte, nu fetish-uri. In “Fantasmele erotice ale femeilor” exista si o camera dedicata fetishismului, camera foarte slab reprezentata de o singura femeie care are o pasiune catre uro.
Chiar daca studiul a fost facut in urma cu aproape 30 de ani si intr-un spatiu cu traditii complet diferite de ale noastre, cred ca ideile emise de Nancy Friday pot sa ajute orice femeie sa se inteleaga mai bine ca si femeie, sa se accepte si mai ales sa isi accepte fantasmele, oricat de infricosatoare pot sa para la inceput.
In final, se gasecs cateva capitole in care se dezbate indeea de fantasma, importanta lor si posibilitatea de a le pune in practica.
Recomand aceasta carte. O puteti comanda online de pe site-ul Editurii Trei:
No Comments
No comments yet.
Comments RSS TrackBack Identifier URI
Leave a comment
